Sfarsit

Am stat in patul tau mai mult decat era nevoie
Sau voie...dar cine face diferenta?
Sunt o prezenta goala si pot sa-ti simt absenta
Doar ca un vant prin ploaie:
Acum e, acum moare.

Vreau sa ma simt femeie
Ma vreau necunoscuta
Dar nu se poate amandoua...
Misterul sa-mi aleaga viata noua
Pe care o astept-
Caci actuala m-am cam saturat s-o tot accept.

E dimineata - un nou inceput
Dar si sfarsitul e un inceput in sine...
Ma chinui - vreau sa uit de tot, de tine
Sa sar doua secunde in necunoscut.

Si-atunci te-aud venind - ti-ai amintit de mine
Incerci sa faci totul un vis frumos
Nu te minti, si eu as vrea sa fie bine!
Dar intre noi nu va mai fi tot ce a fost.

Prefer sa ma ridic - sunt rece
Sarutul tau azi nu m-a incalzit...
Stai linistit, toata durerea trece
Si nu voi regreta ca te-am iubit.

Si daca...

Si daca nu as mai trai decat o zi
Sunt sigura ca tot pe tine te-as iubi;
Sau poate te-as uri, caci maine
As vrea sa ma iubesc numai pe mine...
Oglinda parca ma priveste goala
Imaginea ce-o vad e cam bizara
As vrea chiar sa o sterg de s-ar putea;
O sa inchid un ochi si poate ceata imi va disparea...
Si totusi nu voi mai trai decat o zi
Nu sunt nici sigura ca te voi mai iubi
Dar pan' la urma ce e siguranta
Daca nu pe asta se bazeaza viata?
Integritatea se invata, nu se stie
Daca iti apartine acum si tie;
In fine, voi visa si mai departe
Sperand poate la viata dupa...moarte.

Emotie de...vara

Azi e o zi mare...nu neaparat ea in sine, ci pentru faptul ca maine voi avea prima proba a examenului Cambridge. Chiar am emotii, desi stiu ca asta va fi partea usoara, caci greul e pe 11 iunie. Oricum, bafta si celorlalti care vor da acest examen in sesiunea iunie!

Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...Nedreptate...

Cranberries - Zombie

Another head hangs lowly,
Child is slowly taken.
And the violence caused such silence,
Who are we mistaken?

But you see, it's not me, it's not my family.
In your head, in your head they are fighting,
With their tanks and their bombs,
And their bombs and their guns.
In your head, in your head, they are crying...

In your head, in your head,
Zombie, zombie, zombie,
Hey, hey, hey.
What's in your head,
In your head,
Zombie, zombie, zombie?
Hey, hey, hey, hey, oh, dou, dou, dou, dou, dou...

Another mother's breakin',
Heart is taking over.
When the violence causes silence,
We must be mistaken.

It's the same old theme since nineteen-sixteen.
In your head, in your head they're still fighting,
With their tanks and their bombs,
And their bombs and their guns.
In your head, in your head, they are dying...

In your head, in your head,
Zombie, zombie, zombie,
Hey, hey, hey.
What's in your head,
In your head,
Zombie, zombie, zombie?
Hey, hey, hey, hey, oh, oh, oh, Oh, oh, oh, oh, hey, oh, ya, ya-a...

Alte amintiri

Cand eram mai mica(asa, cam prin clasa a 7a sau a 8a) scriam poezii...uneori chiar proza scurta, desi adesea si ea avea o oarecare rima. In timp ce cautam niste caiete prin pod, am gasit cateva dintre ele. Sper sa va placa macar putin :)

Otrava

Imi plac si mie

Plac si tie

Plac oricui...

Tu vei pleca,

Dar nu uita

Buzele LUI

Doar un sarut,

Atat am vrut-

Tu l-ai avut

Eu l-am pierdut,

Am plans,

Am suferit,

Am priceput...

Nu-i pentru mine ingerul cazut!

Nu-i pentru tine ce ai obtinut!

Dar pentru mine poate fi un dar

In timp ce pentru tine-i un cosmar

Sa vezi cum L-AI PIERDUT...

Tie

Esti viata, foc, lumina orbitoare

Esti farul meu, cand marea-n spume moare

Esti dulce si suav precum o boare

Atingerea ta nu ma doare...

Mister

Printre soapte, printre cuvinte, printre dorinte, ma plimb zi de zi. Trec prin oceane, traiesc in lumina, visez ca te voi intalni. Doar tu ai putea fi aici; doar cu tine inima mi-ar fi intreaga. Suflet pereche, de ce ratacesti departe? Nu vrei sa cunosti fericirea?

Pentru mai multe detalii, contactati furnizorul vostru de servicii :D

Remember

S-a terminat vacanta! Stiu ca trebuie sa ma apuc de invatat, dar cumva gandul imi sta tot la...table! E un joc fain pe care oricine il poate invata, chiar daca unii zic ca nu le place inainte de a...persevera. In fine, nu de asta scriu acest articol, ci pentru a imi aduce aminte(pentru a va aduce aminte) de... chestii simple care ne fac viata mai frumoasa. De exemplu vara trecuta, cu plimbari si plecat de-acasa si petreceri peste petreceri...oare cine n-a trecut prin asta? Acum cateva zile mi-am amintit ceva foarte important...ca nu mai ascultasem The Offspring de mult. Intr-o vreme, era cam tot ce ascultam, adica aveam playlistul plin de piese de-ale lor si n-as fi crezut ca le-as fi uitat vreodata. Dar am facut-o... Tot acum cateva zile, jucam table si cam luam bataie. Unde-i norocul, ma intrebam. De la calculator se auzea o melodie de pe YouTube... si atunci mi-am amintit. Odata cu Offspring, mi-au venit in minte si alte secvente din vara trecuta, asa ca m-am dus si am dat un search care m-a facut foarte fericita. Punkul este energic, iar eu am castigat la table! Asadar, din cand in cand faceti-va ceva timp si amintiti-va de voi. Amintiti-va de ce a fost si poate ca va va merge mai bine. ;)

"L'ogre"

Une personne qui j’admire beaucoup est mon ex-professeur de chimie, Paraschiv Viorel. Il est lequel m‘a ouvri la porte vers une nouvelle matière.
Comme tous mes collègues, au début, j’ai étudié de peur, parce qu’il aurait la réputation d’un « ogre ». Lentement, j’ai commencé a entendre que ce n’est pas lui fautif, mais l’image que les autres élèves ont crée. Comme résultat, j’ai commencé à aimer la chimie, donc je l’ai compris meilleur.
Les effets n’ont retardé pas de se voir: dans l’ huitième classe je me suis qualifiée à l’Olympiade National de chimie, une chose presque inimaginable. J’ai continué dans la neuvième classe, quoique la chimie ne sera pas mon option pour la faculté.
Même s’il s’a imposé durement, je remercie monsieur professeur pour m’apprendre comment apprendre et pour sa confiance. Pour toute cella, je lui donne mon respect.

Asa da! (2)

Sunt si mai fericita sa va anunt ca proiectul meu si al Andrei pentru Colocviul National Marin Sorescu a luat locul 3!

Asa da!

Sunt mandra sa anunt ca revista "Si noi", redactata de Madalina T. a castigat locul 1 in cadrul concursului organizat cu ocazia Colocviului National Marin Sorescu. Bravo ei! Bravo celor care au contribuit! Eu am vazut revista si pot sa spun ca arata grozav, asa ca... inca se poate! La mai mare:D

Emotie de primavara

Asa e viata, ca un puzzle ce trebuie construit cu grija.

O piesa pusa gresit poate duce la prabusire...

Decizii

Here I am again, in front of this empty page, in front of my empty conscience. It's so hard to choose when you know the stake! What shall I do? Who could understand what I'm going through? I know that everyone gets scared when it comes to proving who you really are, but the question spins in my head like the Earth around the sun.
I'm not gonna write empty words, I just wanna advice you to follow your senses. Your twisted phrases won't mean anything- you can't hide behind them forever. This is what I'm going to do tonight- break through. I hope I'm doing the right thing, but anyway it all comes to an end. You'll see...

Criticilor mei

Cui nu-i place sa nu se uite.
Mai bine taci daca nu ai nimic de spus.
Decat sa ma enervezi, vezi-ti de treaba ta; eu nu ma iau de nimeni fara motiv.
Spun ce vreau eu, nu ce vrei tu; pentru asta ai gura.
NU raspund la provocari; poti sa ma barfesti cat vrei.
Imi pasa, omoara-ma daca vrei sa ramai fara o opinie sincera.
Niciodata nu privesc pe cineva ca pe un dusman, dar actiunile tale pot schimba felul in care ma uit la tine.
Invat pentru ca pot, pentru ca vreau, pentru ca nu am nimic mai bun de facut, spre deosebire de tine.
Te las in pace atata timp cat ma lasi si tu.
Crede-ma, imi cunosc prietenii mult mai bine decat ii stii tu pe ai tai.
Nu lua toate astea in nume de rau, shit happens!

Explozie de entuziasm

Iata-ma iar in fata calculatorului...in ultima vreme asta se intampla din ce in ce mai des.E grav zic eu, dar drogul nu te lasa asa usor! Astazi am avut poate una dintre cele mai "speciale" zile. Azi e ziua in care mi-am dat seama ca nu se mai merita frate! Tocmai de-asta stau aici scriind cuvinte pe care doar vreo 2-3 persoane le vor intelege.
Dupa cum se spune, sa incep cu inceputul!Dupa 4 ore obisnuite pentru ziua de marti, una in care sa intri in pamant de rusine pentru ca nu sti ce sa raspunzi si una in care moralul fiecaruia intra in conflict cu cel al colegului, a urmat punctul culminant si credeti-ma, niciodata nu mai vreau sa trec prin asa ceva!
Urasc indiferenta, e mai rea decat aroganta(pe care iar nu o suport). Dar o combinatie intre astea doua...ma depaseste. Mereu mi s-a zis ca sunt prea calma...dar nu ma bruscati!!!Daca ma scoate cineva din calmul obisnuit, nu il vad bine. Cu atat mai rau cu cat este o persoana de la care nu ma asteptam! Nu asa se interactioneaza cu cei din jurul tau domne!Daca dupa atatia ani de munca you can not cope with that, then resign!
Mi se intampla ceva ce rar mi-e dat sa traiesc! Ma simt proasta...nu pentru ca as fi(in adevaratul sens al cuvantului), ci pentru ca nu pot sa suport delasarea din jurul meu! E aiurea, e rau, e foarte rau! Eu nu sunt asa si de aceea vreau ca si cei din jurul meu sa nu fie. Nu va pot schimba, dar va pot observa. Nu va pot schimba, dar va pot atentiona. Ce e mai important, eu NU va pot ignora!
Am ceva de lucru acum, chiar daca de-abia a inceput scoala si imi vad colegii care mai de care mai adormit si mai dezinteresat. Sper sa iasa bine proiectul si sa isi dea unii seama ca inca se mai poate!Am fost 9F, aia laudati de toata lumea. Nu stiu de ce, dar devenim opusul celor de acum aproape 3 ani. Nu ziceti ca nu e asa, pentru ca va mintiti singuri. Nu e nevoie sa recunoasteti asta, dar macar faceti ceva. Eu una o sa fac...mai vedem daca vreo alta zi "speciala" nu ma va impiedica.

Ce e prietenia?

Desi sunt atrasa de repetarea intrebarii din titlu pentru inceput, nu o sa o fac. De ce? Pentru ca toti ne-am fi asteptat la asta...Dar pentru ca acum am o propozitie deja scrisa, pot sa intreb: ce e prietenia?
Cu vreo 3 ani in urma v-as fi dat multe raspunsuri, cele mai multe dintre ele fiind banalitati repetate dupa altii care au avut curajul de a raspunde cumva. Acum pretind ca am mai crescut si va las pe voi sa raspundeti. Totusi, pot marturisi ca pentru mine sensul prieteniei a avansat odata cu varsta. Sper ca spre bine, inclin sa cred ca a devenit mai intim si stiu ca lucrurile vor evolua in continuare.
Toti am crescut. Nu mai suntem acei copii care isi spuneau mici secrete pe care le consideram vitale, avem lucruri cu adevarat importante de pastrat "sub lacat". Un singur lucru ma chinuie, ce te faci atunci cand prietenia te pune in situatii neplacute? Cand acea prietenie pare amenintata de lucruri impotriva carora ai putea sa lupti, dar nu stii daca e bine sa o faci? Cand nu stii daca un rau imediat va fi perceput vreodata ca un bine pe termen lung?
Prin toate acestea trec eu acum... Nu, nu o sa ma sinucid si nici nu am o depresie si nici nu am o prietena bolnava. Am doar pe cineva care isi face rau. E bine ca stau cam... degeaba? Nu cred. Si totusi, cred ca ma pricep mult prea bine la oameni ca sa vad ca un bine nu se face niciodata cu forta, pentru ca atunci el inceteaza a mai fi un bine. Cine stie despre ce vorbesc aici sa se gandeasca bine la intrebarile mele. Uneori chiar TU esti cel care trebuie sa faca ceva. DESCHIDE OCHII, DESCHIDE MINTEA!

Drama cititorului de S.F.

Traiesc si eu drama cititorului de astazi...doar k e putin mai personalizata. Ne ingropam timpul in postari ridicole, in jocuri ademenitoare, in chaturi plictisitoare si nu vedem ca o carte ar putea inlocui toate acestea. Eu...citesc S.F. -fac parte din acea categorie de 1% din populatia Romaniei care poate sa mai viseze si prin visele altora. E un sentiment fantastic sa zbori, insa nimeni nu mai vrea sa il inteleaga. Accept faptul ca trebuie sa avem propriile vise, eu chiar am. Dar uneori e bine sa te deconectezi de la Afganistan si sa visezi la o lupta pe Arrakis.
Pe langa faptul ca S.F.-urile nu mai sunt cautate cum erau acum vreo 15-20 de ani, atunci cand le cauta cineva...nu prea le mai gaseste! Caut o carte de 3 luni, de cand a fost lansata si la noi. Am incercat fiecare librarie, am comandat-o de pe site-uri, peste tot acelasi raspuns:NU MAI E IN STOC! Imposibil frate, doar am cautat-o din prima zi. Nu zic, poate nu o sa fiu incantata de ea (da de unde, parca vad ca ii citesc cele 600 de pagini in vreo 2 zile maxim), dar am dreptul de a o avea, pentru simplul fapt ca citesc CEVA!
Ignorand pretul unei carti scrise de cineva respectabil, ajungi la...ignoranta. Ignoranta este pretutindeni, incepe de la vanzatoarea din librarie si continua pana la colegi sau prieteni, care nu inteleg cum poate cineva sa-si piarda timpul citind...si daca tot o face, de ce nu citeste altceva mai digerabil. Dragii mei, am ajuns la concluzia ca nu poti avea gusturi proprii. Trebuie sa fii ori rocker ori manelist ori hip-hopper, la mijloc nu exista. Nu poti asculta o Alicia Keys, pentru ca toata lumea se mira cine mai e si aia...Trist!
Nu mai are rost sa continui, oricum cei care vor citi fie vor face parte din categoria celor care citesc si ei ceva, fie vor fi ignoranti. Ma intreb doar: ce e mai rau, sa fii unul din primii sau din cei din urma?

Break-up

It took me long to realise
That love for you was a disguise
I cared, I cried, I felt much fear
Seeing the end so near.
But now I think
That if I could
Turn back the time, well...
Then I would!
Because my broken heart still shouts
At me for all the pain, the doubts.

What kind of boyfriend would forget
The day we met?
Now I know who...
And you know too!
That special day still haunts me now...
-Life is so cruel-
But everything pays back somehow.

Gone with the wind, you do not seek
My gaze where you are now...
I hope faith brings
All the good things
Because your sorrow, pain or woe
Won't help me anyhow.